Având în vedere că am primit un mic reproș, dar hai să nu îl numim așa.. mai bine să îi spunem îndrumare; am decis să scriu și continuarea primului articol și anume; de ce am ales să scriu, pentru că probabil unele persoane necunoscându-mă, nu au înțeles in totalitate..
O fire mai reținută fiind, îmi doream cu tot dinadinsul să pot comunica oamenilor lucruri, să le exprim sentimente dar totuși mie nu îmi ieșea deloc.. atunci am început să scriu, cum am mai spus; despre tot ceea ce mă înconjura, scriam ceea ce nu puteam urla in gura mare.. nu, nu am o poveste anume despre asta, ci pur și simplu am făcut-o și o fac pentru că îmi doresc ca oamenii să mă înțeleagă, să mă asculte, să mă îndrume, să mă sfătuiască, să mă laude sau să mă critice.. îmi doresc o confruntare cu lumea..
Iar dacă tot am ales să vorbim despre mine, hai să facem cunoștință atât cu cei care deja mă cunosc cât și cu cei care pe parcurs vor vrea să mă cunoască..
Sunt Oana, am 23 de ani și m-am născut undeva, lângă Creangă.. însă momentan locuiesc la Roma, un oraș pe care în momentul de față îl iubesc din toată inima, chiar dacă inițial cunoștința noastră nu a fost una dintre cele mai bune..
Iubesc dușurile lungi și apa fierbinte, pentru că pot să cânt tare și răspicat, chiar dacă nu petrec mai mult de cinci minute sub el.. iubesc marea, călătoriile lungi și cele fără destinație, iubesc apusul și răsăritul, iubesc să mă plimb pe aleile înțesate de frunze maronii, iubesc să citesc sub lumina palidă a unei lămpi; iubesc multe, dar cel mai mult iubesc viața!
Comentarii
Trimiteți un comentariu